Author Archives: Marius Crisan

Aro 242

aro 242 aro clubAro 242 is a pick-up derived from Aro 24 family.

Aro 242 este un model derivat din 240. Este un pick-up cu două uşi.

 

aro 242 rally dearo+242.jpgaro 242 river aro 242 off road clubaro+242+raliu.jpgaro+242+raliu+2.jpg

 

Dacia 1310

dacia+1973+linie+montaj+fabrica.jpgDacia 1310 reprezintă o familie de autoturisme derivate din Dacia 1300. Dacia 1310 este una din cele mai longevive şi de succes maşini din istoria lumii, produsă în 1.959.730 exemplare. Fostul Director General Constantin Stroe comenta despre familia Dacia 1310: „realizând nu doar restilizări ale caroseriei, ci modificări ale grupului motopropulsor şi chiar modele originale cu cincu uşi (1325, 1320), coupe (Sport) şi câteva modele de furgonete (pick-up).” în revista Auto Motor şi Sport nr.9 an 2004.

În anul 1979, la scurt timp după expirarea licenţei Dacia 1300, este lansat modelul Dacia 1310. Acest model fabricat integral din piese româneşti (de altfel şi Dacia 1300 a fost asimilat de industria românească din anii 1975-1977) avea să aducă nenumărate îmbunătăţiri: montare electroventilator,  raportul compresiei majorat la 9:1, diamtrul supapei de admisie mărit cu 1 mm, lămpi faţă-spate modificate, tablou de bord şi scaune redesenate ş.a.
dacia 1310 1300 evolution history În anii 1980 este dezvoltat motorul de 1.397 cmc şi 58 cp la 5.000 rpm din motorul de 1.289 cmc şi 54 cp la 5.250 rpm . Începând cu anii 90` motorul de 1.397 cmc va înlocui vechiul motor de 1.289 cmc.
La modelul din 1994 întâlnim mai multe piese din import precum: vopsea din Italia, baterii din Italia şi Coreea de Sud, radiatoare din Iran, pneuri din Anglia şi Slovacia ş.a.
Din derivatele Daciei 1300 întâlnim Dacia Break (1973-2004), Dacia 1302 (1975-1981), Dacia 1304 (1981-2006), Dacia Sport (1981-1992), Dacia 1320 (1987-1990), Dacia 1325 Liberta (1991-1996), Dacia 1307 (1992-2006) şi Dacia 1309 (1992-1998).


Bibliografie:
Autoturismul Dacia 1300, BREBENEL MONDIRU FĂRCAŞ, 1978, Editura Tehnică
Almanah Auto 1981
www.wikipedia.org
Revista Autoturism nr. 7/1994

Carpati C1

Motoreta Carpaţi a fost produsă în două variante: Carpaţi (49 cm3) și Carpaţi Super (68 cm3).
Producţia a demarat la începutul aniilor ’60 . Vehiculul era conceput pentru două persone, şi s-a dorit a fi cât mai ieftin pentru a fi accesibil populaţiei de rând, nu era necesară purtarea căştii de protecţie.
Inginer D. Vochin, în Motocicleta (1964) editura Tehnica-Bucureşti menţionează următoarele caracteristici tehnice ale motoretei româneşti Carpaţi Super:

  • Motorul: este de tip Metron M103, monocilindric, având alezajul de 45 mm, cursa de 42 mm, capacitate ciclindrică 68 cm3, funcţionare în 2 timpi, motorul dezvoltă 2,6 CP la 5.000 rot/min.
    Raportul de compresieune este de 7 : 1. Amestec combustibil: 4% ulei;
  • Transmisia: ambreiaj cu discuri multiple lucrând în baia de ulei, cutie cu doua viteze, transmisie pe lanţ;
  • Suspensia: roată faţă – arcuri elicoidale introduse în furca telescopică, pe braţ basculant
    roată spate – amortizoare telescopice pe arcuri elicoidale;
  • Cadru: ţeavă de oţel cu crom și molibden, cu sudură la locurile de legătură;
  • Anvelope: dimensiuni 2,5 x 23„
  • Alimentarea: rezorvor cu capacitatea de 6 litri, carburator orizontal de 13 mm, filtru de aer uscat cu clapetă de pornire
  • Instalaţia de aprindere: volant cu magneţi.
  • Instalaţia electrică: becul din far e de 6 V și 15/15 W;
  • Masă: proprie 53 kgf, cu încărcătură maximă de 145 kgf;
  • Viteză maximă: 55 km/h cu un consum de 1,8 l la 100 km.
    Ing. Crişan Gabriel

Official Mobra website.

Ims 53

   La Interprinderea Metalurgică de Stat (I.M.S.), Câmpulung Muscel, înainte de a se începe producerea autovehiculelor de teren românești IMS și ARO, în anul 1953, s-au fabricat  primele motociclete românești. După unele surse doar 10, după alte surse 12 bucăți.. Lotul de motociclete a defilat la manifestările de 1 mai 1953 din București. Nu se știe aproape nimic despre soarta acestor motociclete astăzi, exemplarul care era expus în cadrul muzeului interprinderii, în pavilionul central, a dispărut fără urmă odată cu falimentul și închiderea companiei.
   În „Manualul Motociclistului” apărut în anul 1956 se menţionează următoarele caracteristici tehnice ale motocicletei IMS:
-motor monocilindric, în 4 timpiims 53 romanian
-capacitate cilindrică 350 cm3,
-putere motor 16 HP,
-consum 6 litri la o sută de km,
-rază de acțiune  300 km.
-greutate proprie 125 kg,

-greutate admisă 300 kg      

-viteză de 120 km/h, (viteza orarărealizată cu încărcătură, respectiv 300 kg.)
-proveniență: R.P.R.
-de viteză
 
 

 

Ing. Gabriel Crişan

Primele activitati auto Romania

Prima cursa auto 1904

Între Giurgiu şi Bucureşti a avut loc prima cursa auto din România. La data de 22 septembrie 1904 s-au aliniat la start : două automobile Mercedes (40/24 CP), un Cudele (18 CP), un Gabron-Brilie (18 CP) un Oldsmobile (6 CP) şi un Fiat (16 CP). Câştigătorul a fost Bibescu G.B. cu un timp de 58 minute. Acest concurs a fost organizat de ACR (Automobil Clubul Român), care la acea dată avea 29 membri. ACR este al 10-lea club auto înfinţat în lume, şi al 6-lea care organizează o cursă automobilistică. În anul 1904, în Romania, erau înmatriculate 51 automobile. Prima maşină importată a fost un Peugeot de 4 CP, în 1889.

Primul examen de conducere 1908

Prefectul poliţiei Capitalei ordonă, la 10 ianuarie 1908, ţinerea primului examen de conducere. Până în acel moment, cele 138 de automobile aflate în Bucureşti erau conduse de oricine se încumeta să facă acest lucru. Una din probe presupunea frânarea automobilului în momentul în care ofiţerul examinator arunca o pernă în faţa roţilor maşinii.

Prima şcoală de şoferi 1911

Aceasta şcoală a început cu un singur profesor, Gheorghe Simion, sub patronajul Automobil Clubul Român. Condiţiile de înscriere la şcoală: vârsta minimă 18 ani, certificat de bună purtare, taxă 200 lei şi ca elevul să fie sănătos. Cursurile au început la Bucureşti, la 10 ianuarie 1911, iar acestea constau într-o pregătire teoretică cât şi practică (conducere cât şi mecanică). Teoria avea două capitole de seamă: „Omorârea de oameni” şi „Scoaterea de fum a maşinilor”. Primii 12 cursanţi au terminat şcoala de şoferi în două luni.

Bibliografie:
Almanah Auto 79`
Autoturism 2/1994

Show Buttons
Hide Buttons
Translate »