Dacia 1100 – Momentul 7277

Uzina de autorturisme Pitesti - Dacia 1100

La capatul benzii de asamblare, ultimul nou nascut: caroseria 7277 in curand noua Dacia 1100 pe sosele

Reporterul surprinde clipa: Dacia 1100 – Momentul 7277. Este intaia lui misiune. Trecutul se aduna, se materializeaza in acel unic moment pe care-l rotunjeste cu implinirile drumilui strabatut, ii da stralucir. Desigur stralucirea ce poate incape intr-un moment, clipa urmatoare avand sa adauge valori noi.

Reportajul surprinde momentul; in cazul nostru nasterea celui de al 7277-lea automobil romanesc Dacia 1100

– Aici repetam des unic in tara, dar aceasta este realitatea – ne asigura inginerul care, cu multa amabilitate si competenta ne insoteste prin uzina. Nu veti mai afla in alta parte, de pilda, o instalatie de sudura in mediu protector de argon, ca aceasta.

Suntem in atelierul de asamblare a caroseriei. Utilajul pe care-l privim nu este deloc spectaculos, si poate nu ne spune prea mult noua, nespecialistilor, dar virtutile lui sint adanc simtite in productie.

– Cam cate puncte de sudura sunt atacate la o caroserie?

– In jur de 7000 – raspunde prompt insotitorul nostru.

La un punct de lucru, doi muncitori isi tec palmele, inmanusate, peste suprafetele caroseriei intr-o miscare ciudata – de ritual.

– Vi se pare curios? – zambeste tovarasul nostru de drum. E un adevar cunoscut: palma simte mai bine prin manusa eventualele denivelari ale caroseriei.

– Va purtati cu manusi…

– Incercam sa facem totul, trebuie sa ne respectam firma, nu?

La capatul benzii de asamblare ultimul nou nascut: caroseria 7277 – curand o noua Dacia 1100 pe sosele. Pare firava silueta ei din tabla groasa de maximum 1.2mm, dar orice nou nascut este la fel de firav.

Impliniri

Din nou sute de metri de banda rulanta. Atelierele de confectii – tapiterie, echipare caroserie, si in sfarsit montaj mecanic. Fiecare punct de lucru adauga cate ceva: tapiterie, parbrize, bord, bloc motor, punte fata, punte spate.

Ajuns la capatul benzii de montaj mecanic, automobilul si-a capatat implinirea. O scurta verificare pe pista si inca o Dacia 1100 – Momentul 7277 isi ocupa locul in parcul de livrari a uzinei.

– In prezent – ne informeaza Manole Sechi, inginerul sef a productiei – producem 50 de automobile pe zi. La sfarsitul anului 1972 va trebui sa livram 40.000 de automobile pe an.

– Asadar o uzina-santier…

– Exact. Se mareste hala principala, se vor construi hale presaj si pentru livrari. Vom continua sa fabricam autoturismul Dacia 1100 si probabil noi tipuri de automobile.

Dacia 1100 – Momentul 7277 surprins de reporter s-a consumat in tanara uzine de pe dealurile Colibasului, prestigioasa reprezentanta a celei mai noi ramuri a constructiei de masini din Romania.

montare-bloc-motor-dacia-1100 dacia1100-pe-conveier Dacia 1100 - poze din uzina

Sursa: Autoturism 1969/5

Pionier 4

Kartul Pionier 4 este o excelenta initiativa a Consiliului National al Organizatiei Pionierilor de la intreprinderea Ciocanul din Targoviste. Au fost fabricate in serie peste 600 de karturi. Aceste mini automobile au impanzit toata tara si, la volanul lor, au invatat sa conduca si auparticipat la concursuri de casa mii de purtatori a cravatei rosii.

Kartul Pionier 4

Subliniind intr-un reportaj valoarea indiscutabila a acestei initiative, evidentiind pe realizatorul ei practic, tanarul inginer Iosif Serban de la intreprinderea tirgovisteana, ne exprimam, totodata, unele rezerve cu privire la posibilitatea omologarii kartului respectiv. De ce? Pentru ca acea constructie nu respectalitera regulamentelor nationale si internationale, in privinta gabaritelor si a altor detalii tehnice. Iata de ce vehiculul construit la Targoviste ramane sa serveasca ca mijloc de instructie si de divertisment pentru copii; kartul adevarat, regulamentar, omologabil, va trebui proiectat si realizat de acum inainte.

 

La primele exemplare au fost fgolosite roti de bechie de avion, iar in loc de volan tip clasic niste manse de material sintetic procurate din aviatie. Numai la primele exemplare. Experimental. Pentru restul se va recurge la solutia mai convenabila si mai sigura: roti – Semanatoarea si volane de fabricatie proprie.

Dar restul materialelor pentru Kartul Pionier 4?

Pentru cadru, axe, fuzete etc. se folosesc in primul rand teava, apoi otelul rotund si tabla. Scaunul pentru Kartul Pionier 4 cu o forma atent studiata, dispune de o comoda perna de buret.

Dimensiuni pentru Kartul Pionier 4:

– lungime maxima: 170cm

– latime maxima: 94cm

– distanta intre osii: 110cm

– distanta intre rotile din spate: 90cm

– distanta intre rotile din fata: 80cm

– garda de la sol: 7cm

– rezervor: Carpati Super

– motor Mobra fabricate la Metrom Brasov (50cmc, 4CP, 7000rot/min, 4 viteze), rotile de la Semanatoarea Bucuresti – sint roti pentru masina de tuns iarba, anvelope de la Victoria Floresti.

La toate acestea se adauga ca la kartul Pionier 4 ca motorul este plasat in dreapta, ca frana este pe disc si ca tractiunea se ezercita pe ambele roti posterioare.

kartul_pionier_4-2 Kartul Pionier 4

Sursa: Sport si Tehnica, 1971/1

Prototipuri Oltcit intre doua epoci

Prototipuri Oltcit: Oltcit Oltina 11R (1989) un prototip cu 5 usi pe o platforma extinsa.

Prototip Oltcit Oltina Prototip Oltcit OltinaPrototip Oltcit Oltina

Prototip Oltcit: Oltcit prototip cu 5 usi.

Prototip Oltcit 5 usi Prototip Oltcit 5 usi Prototip Oltcit 5 usi

Prototip Oltcit: Oltcit Sbarro, un prototip realizat la sfarsitul anilor 1980, de catre designerul Franco Sbarro.

Prototip Oltcit Sbarro Prototip Oltcit Sbarro Prototip Oltcit Sbarro

Prototip Oltcit: Oltcit 4X4, un prototip facut la Campulug Muscel cu sasiu de ARO si caroserie de Oltcit.

Prototip Oltcit - Aro 4x4 Prototip Oltcit - Aro 4x4

Carpati Super motoreta romaneasca

Calendar Carpati Super

Calendar Carpati Super

Motoreta Carpaţi a fost produsă în două variante: Carpaţi (49 cm3) și Carpaţi Super (68 cm3).

Caracteristici

Motor: M103 în doi timpi
Capacitate cilindrica: 68 cmc.
Viteza maxima: 55 km/h.
Putere: 3 CP la 5000 ture.
Consum: 1,8 l/100 km.
Cutia de viteze: 4 trepte, schimbate cu piciorul.
Suspensii:în spate telescopicã si în fatã cu arc, frânã spate si fatã cu saboti.

Proprietari de motorete Carpati Super aici.

Marta

auto marta arad dublu phaetonMarta reprezinta primul automobil romanesc, construit pe actualul teritoriu al Romaniei. Solicitarea primariei din Arad de a se dota cu autobuze primeste in 1908 raspunsul cel mai favorabil de la firma franceza Westinghouse din Le Havre (filiala a concernului american cu acelasi nume). Aceasta s-a oferit sa construiasca o fabrica pe terenul pus la dispozitie de primaria aradeana. Astfel a luat fiinta Marta (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad). Productia de motoare, autobuze (cu sau fara etaj) si camioane (de trei sau cinci tone sarcina utila) incepe de anul urmator – 1909. din anul 1910 incepe fabricatia de autoturisme cu diverse caroserii: Dublu-Faeton, Landolet, Limuzina etc. Motoarele erau cu patru cilindri de 20, 30 sau 40 CP. Autoturismele cu motoare de 20 sau 30 CP aveau transmisie cardanica, iar cele cu motoare de 40 CP aveau transmisia prin lant.

Circa 150 de autoturisme Marta au fost fabricate pana in 1912, cand firma franceza Westinghouse a dat faliment. Fabrica de la Arad este preluata de firma austriaca Austro Daimler, care reorganzeaza productia si introduce automobile sub licenta proprie. Modelul de baza devine un autoturism usor, cu motor de 4 cilindri, de 2,5 litri, cu puterea de 18/ 22 CP. Acesta a fost folosit mai ales ca taxi in tarile Europei Centrale. In 1936 mai circula in Arad un taxi Marta care parcursese peste un milion de kilometri, spre deplina satisfactie a proprietarului.Bineinteles ca si camioanele Marta produse dupa 1912 erau sub licenta Daimler, purtand binecunoscuta stea in trei colturi (sigla actuala Mercedes Benz). Intre 1909 si 1914 au fost fabricate circa 300 de camioane si autobuze precum si circa 650 de autoturisme.

In 1914 incepe Primul Razboi Mondial. Productia civila inceteaza si in fabrica Marta. Din 1915 pana in 1918 aici s-au fabricat numai motoare de avion. Primul Razboi Mondial ia sfarsit in 1918, Imperiul Austro-Ungar se destrama si Transilvania se uneste cu Regatul Romaniei. In aceste conditii ia fiinta Societatea Astra – prima fabrica romana de vagoane si motoare. Aceasta s-a realizat prin unirea fabricii de vagoane Weitzer cu fabrica Marta. In cadrul Societatii Astra, fabrica Marta primeste numele de Fabrica de Motoare. Aici se construiau autocamioane, autobuze, autostropitoare, autoturisme, motoare cu benzina sau gaz metan, masini unelte de precizie precum si avioane.

Avionul de recunoastere Astra-Proto, realizat aici dupa proiectul ing. Stefan Protopescu si care avea un motor Hispano-Suiza de 300 CP, a fost foarte apreciat de Armata Romana, care a comandat 25 de bucati. In ceea ce priveste automobilele Astra, pondereaau avut-o camioanele si autobuzele, dar la comanda au fost executate cateva luxoase automobile cu motoare de 4 cilindri, de 8 000 cmc ce dezvoltau 60 CP.

In anul 1926 capitolul automobilelor fabricate la Arad s-a inchis definitiv. Toate utilajele au fost expediate la Brasov unde s-a infintat Intreprinderea Aeronautica Romana (IAR). Situatia uzinei in prezent, descrisa in acest articol.


Bibliografie:

revista AUTOpro nr. 6/ 1996

marta arad taxi camion marta arad licenta astro daimler camion marta arad romanesc

Show Buttons
Hide Buttons
Translate »