Sorry, this entry is only available in Romanian.
Oltcit prototipes
Oltcit prototipes: Oltcit Oltina 11R (1989) a longer car with 5 doors.
Oltcit prototipes: Oltcit prototipe with 5 doors.
Oltcit prototipes: Oltcit Sbarro, designed at the end of the 80s by Franco Sbarro.
Oltcit prototipes: Oltcit 4X4, a car developed in Campulug Muscel with ARO and Oltcit components.
Carpati Super motoreta romaneasca
Motoreta Carpaţi a fost produsă în două variante: Carpaţi (49 cm3) și Carpaţi Super (68 cm3).
Caracteristici
Motor: M103 în doi timpi
Capacitate cilindrica: 68 cmc.
Viteza maxima: 55 km/h.
Putere: 3 CP la 5000 ture.
Consum: 1,8 l/100 km.
Cutia de viteze: 4 trepte, schimbate cu piciorul.
Suspensii:în spate telescopicã si în fatã cu arc, frânã spate si fatã cu saboti.
Proprietari de motorete Carpati Super aici.
Marta
Marta reprezinta primul automobil romanesc, construit pe actualul teritoriu al Romaniei. Solicitarea primariei din Arad de a se dota cu autobuze primeste in 1908 raspunsul cel mai favorabil de la firma franceza Westinghouse din Le Havre (filiala a concernului american cu acelasi nume). Aceasta s-a oferit sa construiasca o fabrica pe terenul pus la dispozitie de primaria aradeana. Astfel a luat fiinta Marta (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad). Productia de motoare, autobuze (cu sau fara etaj) si camioane (de trei sau cinci tone sarcina utila) incepe de anul urmator – 1909. din anul 1910 incepe fabricatia de autoturisme cu diverse caroserii: Dublu-Faeton, Landolet, Limuzina etc. Motoarele erau cu patru cilindri de 20, 30 sau 40 CP. Autoturismele cu motoare de 20 sau 30 CP aveau transmisie cardanica, iar cele cu motoare de 40 CP aveau transmisia prin lant.
Circa 150 de autoturisme Marta au fost fabricate pana in 1912, cand firma franceza Westinghouse a dat faliment. Fabrica de la Arad este preluata de firma austriaca Austro Daimler, care reorganzeaza productia si introduce automobile sub licenta proprie. Modelul de baza devine un autoturism usor, cu motor de 4 cilindri, de 2,5 litri, cu puterea de 18/ 22 CP. Acesta a fost folosit mai ales ca taxi in tarile Europei Centrale. In 1936 mai circula in Arad un taxi Marta care parcursese peste un milion de kilometri, spre deplina satisfactie a proprietarului.Bineinteles ca si camioanele Marta produse dupa 1912 erau sub licenta Daimler, purtand binecunoscuta stea in trei colturi (sigla actuala Mercedes Benz). Intre 1909 si 1914 au fost fabricate circa 300 de camioane si autobuze precum si circa 650 de autoturisme.
In 1914 incepe Primul Razboi Mondial. Productia civila inceteaza si in fabrica Marta. Din 1915 pana in 1918 aici s-au fabricat numai motoare de avion. Primul Razboi Mondial ia sfarsit in 1918, Imperiul Austro-Ungar se destrama si Transilvania se uneste cu Regatul Romaniei. In aceste conditii ia fiinta Societatea Astra – prima fabrica romana de vagoane si motoare. Aceasta s-a realizat prin unirea fabricii de vagoane Weitzer cu fabrica Marta. In cadrul Societatii Astra, fabrica Marta primeste numele de Fabrica de Motoare. Aici se construiau autocamioane, autobuze, autostropitoare, autoturisme, motoare cu benzina sau gaz metan, masini unelte de precizie precum si avioane.
Avionul de recunoastere Astra-Proto, realizat aici dupa proiectul ing. Stefan Protopescu si care avea un motor Hispano-Suiza de 300 CP, a fost foarte apreciat de Armata Romana, care a comandat 25 de bucati. In ceea ce priveste automobilele Astra, pondereaau avut-o camioanele si autobuzele, dar la comanda au fost executate cateva luxoase automobile cu motoare de 4 cilindri, de 8 000 cmc ce dezvoltau 60 CP.
In anul 1926 capitolul automobilelor fabricate la Arad s-a inchis definitiv. Toate utilajele au fost expediate la Brasov unde s-a infintat Intreprinderea Aeronautica Romana (IAR). Situatia uzinei in prezent, descrisa in acest articol.
Bibliografie:
revista AUTOpro nr. 6/ 1996